La cumpărături cu Minnie

           Deja m-am obişnuit cu ideea că toate cărţile pe care le citesc trebuie (deci e musai) să cuprindă tot felu' de paragrafe. Eh, dar lăsând paragrafele la o parte (pentru că cineva mi-a umblat la carte şi nu mai am decât vreo 2 paragrafe însemnate...), cartea asta prezintă viaţa unei familii (eh, nu chiar viaţa unei familii).
Becky Brandon care este înnebunită după cumpărături. Unde vede o reducere nu se poate abţine. Nu contează că aruncă banii aiurea pe tot felul de haine sau încălţări pe care nu le purta niciodată, ei îi plăcea să meargă la cumpărături. Şi nu îşi cumpăra orice... ci îi făcea plăcere să cumpere de la Prada, Valentino, "bluză Zac Posen", "pantofi Marni" (şi etc. că le-am uitat :D).
Minnie Brandon, desigur, fiica celei de mai sus şi o împătimită a modei şi a cumpărăturilor. Îi curge prin vene sângele mamei nebună după cumpărături... La numai 2 ani (sau 3, câţi are) a cumpărat 16 paltoane de pe internet, desigur dintr-o greşeală. Mama ei nu voia să afirme faptul că fetiţa ei e răzgâiată.
Luke Brandon, soţul lui Becky şi tatăl lui Minnie. Un soţ şi un tată destul de bogat, dar care era îngrijorat de comportamentul fiicei sale, astfel angajează împreună cu soţia lui o superbonă (care nu rezistă mai mult de o zi), apoi apelează la Nanny Sue (un fel de dădaca aia care era pe la noi şi făcea emisiuni... Super Nanny).
Mai sunt şi alte personaje, dar nu sunt chiar aşa de importante.
Înainte de a spune ce mi-a plăcut la cartea asta, trebuie să povestesc ceva.
Becky s-a hotărât să-i facă o petrecere surpriză soţului de ziua lui. Nimeni nu a avut încredere în ea că va reuşi. Ea nu a renunţat, dar s-a încăpăţânat şi a vrut să facă totul singură. A renunţat la ajutorul prietenilor, a cheltuit o grămadă de bani (până a golit toate cardurile), dar într-un sfârşit a văzut că nu poate duce totul la bun sfârşit singură aşa că a cerut ajutorul. Petrecerea a fost într-adevăr foarte impresionantă şi i-a închis gura lui Luke, ceea ce-şi dorea cu adevărat Becyk.

           Ce am învăţat din cartea asta?
Am învăţat că dacă vrei să duci ceva la bun sfârşit trebuie să fii motivat. Îţi trebuie ambiţie pentru a nu ceda la cel mai mic impediment. Nu trebuie să renunţi atunci când cineva nu are încredere în tine. Dacă cineva îţi oferă ajutorul lui nu-l refuza spunând că tu te descurci singur.
Şi... dacă ştii că nu poţi face ceva, nu mai promite!

Paragrafe:
"Simt un junghi de indignare. Toţi sînt pur şi simplu convinşi c-o să renunţ la idee, da? Toţi sînt consinşi că nu pot s-o fac. Iar ăştia cică sînt prietenii mei. Cică ar trebui să creadă în mine." (Becky)

" - Eşti perfectă, zice aproape sălbatic. Nu trebuie să-ţi schimbi nici măcar un fir de păr. Un pistrui. Un deget de la picioare. Şi, dacă eu te-am făcut să crezi că ai nevoie de asta... atunci înseamnă că problema sînt eu." (Luke lui Becyk)
Acum mă întreb... oare câţi bărbaţi consideră femeia din faţa lor perfectă?

" - Da. Încuviinţez serioasă. Am citit o carte despre asta şi zicea că trebuie să faci sex foarte rapid. Fără preludiu. Doar... ţaca-paca.
- Ţaca-paca? repetă Luke incredul.
[...] Mă rog, sinceră să fiu, am cam uitat de fugărit, odată ce ne-a furat peisajul. Sau, mai bine spus ne-am fugărit unul pe altul. Nu vreau să mă laud, dar cred că am fi putut primi o medalie olimpică la "pereche subacvatică". Sau la "exerciţii stil liber sincron".

Ţaca-paca, uite că am terminat şi cu paragrafele şi cu tot.