marți, 27 august 2013

Filme româneşti

                   Cum mie îmi vine inspiraţia numai atunci când plec pe undeva, desigur că acum nu mai am niciun pic de inspiraţie pentru nimic frumos (sau care consider eu frumos)... aşa că nah, tre' să-mi găsesc alte chestii de scris, alte chestii cum ar fi: filmele româneşti.
                   Eu, la viaţa mea, nu am văzut multe filme. Cred că vara asta am văzut atâtea filme câte am văzut în 18 ani... Dap, am văzut multe... printre care şi câteva filme româneşti.
                   Aseară m-am uitat la acel minunat şi lăudat film numit: "Poziţia copilului". Începutul mi s-a părut execrabil. De ce?! Simplu. Începe cu ceva înjurături... şi e filmat în halul în care filmez şi eu atunci când (mă) bate vântul puternic. Adică naşpa. Să nu mai spun că unele secvenţe (când e mai întuneric), nu se vede nimic... O fi din cauza ochilor mei, din cauza monitorului meu... sau din cauza faptului că acel film parcă zici că a fost făcut cu buget redus? Poate o fi fost făcut cu banii strânşi după ce au făcut cheta...

                   Şi am mai observat o chestie la filmele româneşti (pe lângă faptul că parcă zici că unele secvenţe sunt filmate cu telefonul mobil), aceea că nu e film fără ceva înjurături... sau nah, poate nu m-am uitat eu la alea care trebuie... Tot se mai scapă ceva organe pe acolo, câteva înjurături de mamă şi ceva acţiune pe care vor să o facă unii în gura altora... E mai rău decât într-un film cu negrii... (nu, nu mă refer la filmele alea cu trei de "X").
                   O altă chestie pe care am mai văzut-o în filmul ăsta (Poziţia copilului), e aceea că se arată frumos colorat pe ecran... cât de corupţi sunt românii. Adică cum băieţelu' mamii a lovit un copil care traversa neregulamentar, iar mămica intervine pe lângă poliţie, martori... apelează la cunoştinţe bine puse ca să-l scutească pe ăla micu' de "răcoare". Aşa se face şi în viaţa reală... Fiul primarului din localitatea X a depăşit viteza legală cu 80 de km/h, a intrat pe contrasens, a lovit o maşină (din care cel puţin o persoană a murit) şi apoi a mai lovit nişte babe care stăteau la radio-şanţ (şi a mai murit şi aici cel puţin o persoană)... e imposibil ca tăticu' să nu intervină cu toată armata lui de cunoştinţe pentru a-l scoate curat, curăţel pe copilaşu' lui... că doar nu a fost cu intenţie, ce mama mă-sii, a fost un accident... (ăsta însă e doar un exemplu, nu că nu ar exista un astfel de caz...).
                   Tot aseară m-am uita la câteva secvenţe din "După dealuri", inspirat din cazul de exorcizare de acum câţiva ani de la o mănăstire. Bine, din ceea ce am văzut e mai mult decât inspirat... dacă folosea aceleaşi nume chiar era exact. Altfel e doar un fel de "Capra cu trei iezi", care are de fapt erau patru iezi, iar ăsta din urmă ştia kung fu şi îl bate măr pe lup. Cam aşa e şi cu filmul ăsta,dar din secvenţele pe care le-am văzut nu am auzit nicio înjurături. Poate o da sfântu' duh al filmelor româneşti să nu aibă nicio înjurătură... poate...
                   Şi spus mai altfel, mai e puţin şi începe şcoala... Anul ăsta poate purta numele de: "Oroare" sau "Matematică pe felie"...


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.