Momente și momente

Știi momentul ăla când ești la cursuri, iar proful întreabă: ”Cât e ceasul?”. Eh, de obicei se spune cu câteva minute înainte, nu în urmă. ”E și 45”, spune studentul conștiincios, când CLAR ceasul e și 49 de minute. Adică un student/elev normal ar fi spus: ”Domnule profesor, s-a sunat deja de pauză, însă nu ați auzit.”
Știi momentul ăla când profesorul spune: ”Să mă anunțați la fără zece să vă dau drumul”. Aștepți cu mare drag să se facă ”fără zece” ăla sfânt și să-i spui profesorului: ”Domnule profesor, e fără zece”. Ce îți va spune el? ”Mai durează un minut și termin”. Cât mai trece de fapt? Trec mai bine de șapte minute.
Știi momentul ăla când te întreabă un profesor: ”Cum se scrie corect verbul <<a crea>> la persoana I plural?”.
”Știu eu, spune un student.”
”Hai la tablă.”
Și iese studentul la tablă... ia creta (pentru că în țara noastră mai rare sunt universitățile care dispun de materiale mai moderne) și se apucă de scris: ”noi creiem”.

Știi momentul acela când vezi în orar că ai curs cu un doctorand și te aștepți să fie un tinerel, frumușel de până în 35 de ani, iar în sală intră un moș de vreo 70 de ani? Însă stai calmĂ, doar a greșit sala.
Știi momentul acela când cineva te întreabă de la cât ai cursuri și tu îi zici: ”De dimineață, de la 14 la 16...”, în loc de: ”Am de dimineață, de la 8 până la 14 sau 16”.
Știi momentul acela când te întreabă cineva la ce cămin stai, iar tu îi spui căminul în care ai stat anul trecut? Stai liniștit, nu are rost să te mai corectezi... o să te creadă un pic aerian/ă.
Știi momentul acela când aștepți maxi-taxi, ești în întârziere și se vede că vine unul? Eh... stai calm. Va trece pe lângă tine fără să oprească pentru că deja e plin.
Știi momentul acela când îți este frică de un profesor, mai ales că ai avut temă la acea materie? Stai calm... va uita, iar dacă nu uită nici că o să-l intereseze de tema ta... chiar dacă ai stat o zi întreagă să citești 180 de pagini și să faci rezumate și comentarii.
Știi momentul acela când ești în tren și dai peste un tip străin care te întreabă de ce își scoate lumea vacile la păscut? Eh, sper să nu știi...
Știi momentul acela când ești în autobuz, cineva de lângă tine scrie un mesaj, iar nesimțirea din tine iese la iveală și nu te poți abține să nu arunci un ochi în mesaj? ”Da, vreau un gram. Îți plătesc pe urmă.”

Tu știi astfel de momente?